Definita cuvantului existențialism
EXISTENȚIALÍSM s.n. Curent filozofic idealist contemporan, generat de criza societății burgheze și reprezentat prin mai multe direcții, care au în comun propagarea unei concepții tragice asupra existenței, preconizarea utopică a dobândirii libertății, a ființării „autentice”, prin desprinderea individului de contextul relațiilor social-istorice. [Pron. eg-zis-ten-ți-a-. / cf. germ. Existentialismus, fr. existentialisme].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu existențialism
BOVARÍSM s. n. stare de insatisfacție și autoiluzionare a unei persoane ce se crede altfel decât este și imită felul de a se comporta al altora. (< fr. bovarysme) Vezi definitia »
GRECÍSM s.n. Cuvânt, expresie împrumutată din limba greacă și neasimilată. [< fr. grécisme]. Vezi definitia »
JAPONÍSM s. n. gust, preferință pentru obiecte de artă japoneze. (< fr. japonisme) Vezi definitia »
CONȚINUTÍSM s.n. 1. Teorie estetică care acordă mare importanță conținutului operei de artă. 2. Preponderență a conținutului într-o operă de artă față de mijloacele formale. [< conținut + -ism, cf. it. contenutismo]. Vezi definitia »
VELEITARÍSM s. n. atitudine veleitară. (< veleitar + -ism) Vezi definitia »