CARÚRĂ s.f. Forma umerilor și a spatelui; lățime în spate. [< fr. carrure]. Vezi definitia »

aghiázmă (-iézme), s. f. – Apă sfințită. – Var. aiazmă. – Mr. agiazma, megl. ghiazmá. Mgr. ἀγίασμα, cf. alb. ajazmë, tc. aiazma, bg. agiazma. – Der. aghezmui, vb. (a stropi cu aghiazmă; fam. a cîrpi, a pălmui); aghiazmatar, s. n. (vas în care se ține aghiazma), din gr. ἀγιασματάριον. Cf. izmă. Vezi definitia »

TELURÚRĂ s.f. Compus al telurului cu un metal. [< fr. tellurure]. Vezi definitia »

CICLÍTĂ s. f. (med.) varietate de irită care afectează doar corpul ciliar. (< fr. cyclite) Vezi definitia »

ELECTROCĂLDÚRĂ s. f. Electrotermie. – Electro- + căldură. Vezi definitia »