ASCENSIÚNE s. f. 1. mișcare de jos în sus a unui mobil. 2. urcare, suire (pe un munte); înălțare (cu balonul). 3. (fig.) creștere, dezvoltare. ◊ promovare pe treptele ierarhiei profesionale sau sociale. ◊ proces de cucerire a puterii de către o organizație politică. (< fr. ascension, lat. ascensio) Vezi definitia »

INFLAMAȚIÚNE s.f. v. inflamație. Vezi definitia »

SUPRADIMENSIÚNE s.f. Cantitate care se adaugă dimensiunilor nominale. [După fr. surdimension]. Vezi definitia »

CORECTITÚDINE s. f. 1. însușirea de a fi corect. ◊ calitate generală a stilului constând în respectarea regulilor gramaticale, ortografice și de punctuație. 2. ținută, purtare corectă; cinste. 3. (log.) însușire a gândirii care respectă legile logice. (< lat. correctitudo) Vezi definitia »

INTENȚIÚNE s.f. v. intenție. Vezi definitia »