REDÚCȚIE, reducții, s. f. 1. Faptul de a reduce. ♦ (Concr.) Copie în mic a unui obiect. ♦ (Concr.) Piesă de legătură între tuburi sau țevi cu diametre diferite. 2. (Med.) Reducere (2). 3. (Jur.; în forma reducțiune) Restrângere prin hotărâre judecătorească, după moartea unei persoane, a liberalităților făcute de ea prin încălcarea drepturilor unor moștenitori. [Var.: reducțiúne s. f.] – Din fr. réduction, lat. reductio, -onis. Vezi definitia »

APROXIMÁȚIE s.f. Evaluare aproape exactă; evaluare rapidă, făcută după o socoteală sumară. ◊ Cu aproximație = aproximativ. ♦ Diferența dintre valoarea unei mărimi și valoarea folosită într-un calcul. [Gen. -iei, var. aproximațiune s.f. / < fr. approximation, cf. lat. approximatio]. Vezi definitia »

STEREOTAXÍE s. f. metodă de identificare radiologică a unor structuri nervoase, a unei tumori, în neurochirurgie. (< fr. stéréotaxie, engl. stereotaxis) Vezi definitia »

ENDARTERIECTOMÍE s.f. (Med.) Rezecție a tunicii interne a unei artere. [Pron. -ri-ec-, gen. -iei. / < fr. endartériectomie]. Vezi definitia »

COMPRÉSIE s. f. v. compresiune. Vezi definitia »