ALÍCĂ, alice, s. f. 1. (Mai ales la pl.) Fiecare dintre proiectilele sferice de plumb cu care sunt încărcate unele cartușe de vânătoare. 2. Fiecare dintre granulele de oțel sau de fontă folosite pentru curățarea prin împroșcare a suprafeței pieselor sau în foraj. 3. Bucățele de piatră sau de cărămidă care se pun în tencuială pentru a întări sau pentru a astupa un gol. [Var.: alíc s. n., halíce s. f.] – Din ngr. haliki „pietricică”. Vezi definitia »

hostopoácă s.f. (reg.) furcitură, claie de fân. Vezi definitia »

FURNICĂTÚRĂ, furnicături, s. f. Senzație neplăcută de înțepături și de mâncărime de piele. – Furnica + suf. -ătură. Vezi definitia »

OMILÉTICĂ s.f. – V. omiletic (2) [DEX'98] Vezi definitia »

GLICÍNĂ¹ s. f. plantă decorativă agățătoare, cu flori albastre și parfumate, asemănătoare cu ale salcâmului. (< fr. glycine, lat. glycina) Vezi definitia »