adăstá (-ást, -át), vb. – A aștepta. – Mr. adastu. < Lat. ădastāre „a fi prezent” (Pușcariu 22; REW 148; DAR), care nu trebuie confundat cu lat. adastare „a grăbi” (REW 3990), de origine germanică. Se remarcă tendința de a conjuga eu adăstez. Vezi definitia »

SÉRTA-FÉRTA adv. (Grecism înv.) De colo până colo, încoace și încolo, fără rost. – Din ngr. sírta-férta. Vezi definitia »

fata Vezi definitia »

CUGETÁ, cúget, vb. I. Intranz. A urmări o idee, a medita; a se gândi. ♦ Refl. (Rar) A sta pe gânduri; a chibzui, a cumpăni. ♦ A-și da seama, a ține seamă de..., a lua în considerare. – Lat. cogitare. Vezi definitia »

ÎNCLICHETÁ vb. tr. a imobiliza un mecanism într-o anumită poziție cu înclichetajul. (< fr. encliqueter) Vezi definitia »