Definita cuvantului falangă
FALÁNGĂ2 s.f. 1. Formație de soldați pedeștri, spartani sau macedoneni, înarmați cu lănci lungi, care atacau într-o anumită formație în rânduri compacte; (p. ext.) corp de soldați, trupă armată. 2. (Fig.) Grup de oameni strâns uniți, care luptă pentru o cauză comună. 3. (În doctrina socială utopică a lui Fourier) Celulă de bază a viitoarei orânduiri sociale, care avea să efectueze diferite munci. 4. Grupare politică fascistă (din Spania). [< fr. phalange, cf. lat. phalanx, gr. phalanx]

Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu falangă
busolă, busole s. f. (adol.) ceas de mână. Vezi definitia »
ACRITÚRĂ, acrituri, s. f. Aliment acru; (în special) murătură. – Din acri + suf. -(i)tură. Vezi definitia »
MONOGÉRMĂ, monogerme, adj. (Bot.; despre semințe) Cu un singur germen. – Din germ. monogerm. Vezi definitia »
pánglică (pánglici), s. f.1. Cordea, bantă, fașă. – 2. Decorație. – 3. Tenie. – Var. (Trans.) pantlică, (Munt.) pamblică, (Banat) plăntică.Mr. panglică. Germ. Bandel, prin intermediul mag. pántlika (Miklosich, Fremdw., 116; Gáldi, Dict., 149; Bernard 35), cf. ngr. παντλῆϰα, sb., rut. pantlijka, ceh. pantlička.Der. panglicar, s. m. (fabricant sau vînzător de panglici; scamator, prestidigitator, iluzionist); panglicărie, s. f. (fabrică sau prăvălie de panglici; scamatorie, șarlatanie). Vezi definitia »
ȘICÁNĂ s.f. 1. Sâcâială fără motiv. ♦ (Jur.) Obiecție neîntemeiată; procedură artificială; subtilitate, tertip. 2. Obstacol așezat în calea circuitului unui fluid pentru a-l dirija într-un anumit mod. [< fr. chicane]. Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z