Definita cuvantului fanfară
FANFÁRĂ s.f. Formație muzicală compusă din instrumente de suflat și de percuție. ♦ Muzică compusă pentru instrumente de suflat și de percuție; arie executată din instrumente de alamă. [Var. famfară s.f. / < fr. fanfare, it. fanfara].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu fanfară
CÂRNITÚRĂ, cârnituri, s. f. (Pop.) Cotitură (a unui drum). – Cârni + suf. -tură. Vezi definitia »
ENDOLÍMFĂ s. f. lichid albuminos din labirintul urechii interne; perilimfă. (< fr. endolymphe) Vezi definitia »
CHILIPIRGIOÁICĂ, chilipirgioaice, s. f. (Peior.) Femeie care umblă după chilipiruri. – Chilipirgiu + suf. -oaică. Vezi definitia »
piáță (piéțe), s. f. – 1. Scuar. – 2. Tîrg. – Mr. piață. It. piazza, parțial prin ngr. πιάτζα (Iordan, Dift., 145), cf. sb., cr. pijaca, mag. piac (REW 6583). Vezi definitia »
CONVALESCÉNȚĂ s. f. perioadă de tranziție între momentul vindecării unei boli și însănătoșirea deplină. (< fr. convalescence, lat. convalescentia) Vezi definitia »