DEGENERÁȚIE, degenerații, s. f. (Rar) Degenerare. – Din fr. dégénération. Vezi definitia »

ARGUȚÍE s. f. (Livr.) Argumentare sofistică bazată pe fapte nesemnificative sau nesigure; subtilitate exagerată în argumentare. – Din fr. argutie, lat. argutia. Vezi definitia »

PIURÍE s.f. (Med.) Prezența puroiului în urină. [Pron. pi-u-ri-e. / < fr. pyurie, cf. gr. pyon – puroi, ouron – urină]. Vezi definitia »

OROGENÍE s.f. 1. Orogeneză. 2. Parte a geologiei care studiază formarea munților. [Gen. -iei. / < fr. orogénie, cf. gr. oros – munte, genos – generație]. Vezi definitia »

PARAPNEUMONÍE s. f. proces având o evoluție asemănătoare cu a pneumoniei, dar cu etiologie nespecifică. (< fr. parapneumonie) Vezi definitia »