Definita cuvantului fațetă
FAȚÉTĂ s.f. 1. Fiecare dintre fețele mici ale unui poliedru; (spec.) fiecare dintre fețele unei pietre prețioase. 2. Fațetă de cuțit = teșitură a muchiei tăietoare la cuțitele de prelucrare prin așchiere. 3. Ochi cu fațetă = ochi compus al insectelor. 4. (Poligr.) Placă de fontă folosită pentru fixarea plăcilor de stereotipie. [< fr. facette, după față].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu fațetă
BĂDIȚÍCĂ s. m. (Pop.) Diminutiv al lui bădiță. Vezi definitia »
ANASTÁZĂ s. f. (livr.) înviere. (< germ. Anastasis, gr. anastasis) Vezi definitia »
neleápcă (nelépce), s. f. – (Mold., Trans.) Vacă fătătoare înainte de a împlini trei ani. Rut. nelipka (Candrea, Scriban). Vezi definitia »
STRUNGULÍȚĂ, strungulițe, s. f. Diminutiv al lui strungă; strunguță. – Strungă + suf. -uliță. Vezi definitia »
motóșcă, motóște, s.f. (reg.) 1. ghem de tort. 2. legătură de bani (hârtii). 3. umflătură sub falca vitelor. Vezi definitia »