BIZÉȚ s.n. Bucată de piele care se pune ca garnitură la încălțăminte. [Pl. -țe, -țuri. / < germ. Besatz]. Vezi definitia »

ACRÚȚ, -Ă, acruți, -e, adj. Acrișor. – Din acru² + suf. -uț. Vezi definitia »

struguréț adj. (reg.; în sintagmă) măr strugureț = varietate de măr care face fructe mărunte, cu dungi roșii și acrișoare la gust. Vezi definitia »

ȘTERȚ, șterțuri, s. n. (Reg.) 1. Băț mai gros la un capăt cu care se amestecă zerul, laptele în care s-a pus cheag etc. 2. Fitil pentru opaiț făcut din cârpă; p. ext. opaiț. ♦ Lampă de mină portativă, asemănătoare cu un opaiț, folosită în trecut. – Din germ. Sterz. Vezi definitia »

ȘOÁCĂȚ, șoacăți, s. m. (Fam.) Calificativ injurios dat străinilor, în special nemților. – Din scr. šokac. Vezi definitia »