Definita cuvantului puncționare
PUNCȚIONÁRE, puncționări, s. f. Acțiunea de a puncționa. [Pr.: -ți-o-] – V. puncționa.

Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu puncționare
MẮRE interj. (Pop.) 1. Cuvânt care exprimă: mirare; curiozitate; nedumerire; surprindere, uimire; admirație etc. 2. Termen de adresare: Măi, bre. ♦ Cuvânt prin care se subliniază o relatare, o afirmație. [Var.: mări interj.] – Cf. alb. more, ngr. moré „prost, nebun”. Vezi definitia »
RABOTÁRE s.f. Acțiunea de a rabota și rezultatul ei; rabotaj; rabotat. [< rabota]. Vezi definitia »
TĂRĂGĂNÍRE s. f. v. tărăgănare. Vezi definitia »
ALUMINÁRE (după fr.) s. f. Acoperire a suprafeței unui obiect cu un strat protector de aluminiu. Vezi definitia »
ÎNTÂMPINÁRE, întâmpinări, s. f. 1. Acțiunea de a întâmpina și rezultatul ei. ◊ Expr. A ieși sau a veni în (sau întru) întâmpinarea cuiva = a ieși în calea cuiva (pentru a-l primi). 2. Spec. Contestație, obiecție în justiție. [Var.: întimpináre s. f.] – V. întâmpina. Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z