EXCLUSIVÍSM s. n. 1. Atitudinea celui care refuză să ia în considerație părerile sau ideile altora. 2. Caracterul a ceea ce este exclusiv. – Din fr. exclusivisme. Vezi definitia »

INTERVENȚIONÍSM s. n. Amestec al unui stat în afacerile interne ale altui stat (cu scopul de a-l subordona sau de a schimba orânduirea). [Pr.: -ți-o-] – Din fr. interventionnisme. Vezi definitia »

BIOMORFÍSM s. n. interpretare a particularităților psihice ca fiind determinate de particularități morfologice constituționale. (< fr. biomorphisme) Vezi definitia »

COLECTIVÍSM s. n. principiu fundamental al doctrinei comuniste exprimând colaborarea, solidaritatea, comunitatea de interese față de cauza generală comună. (< fr. collectivisme, rus. kollektivizm) Vezi definitia »

BOMBASTICÍSM s. n. caracter bombastic. (< bombastic + -ism) Vezi definitia »