Definita cuvantului fibrilație
FIBRILÁȚIE s.f. (Med.) Stare caracterizată prin contracții fine și rapide ale unei grupe de fibre musculare. ◊ Fibrilație cardiacă = stare a inimii în care pulsațiile regulate sunt înlocuite cu tremurături dezordonate ale fibrelor musculare, care merg diminuându-se până la încetarea oricărei activități cardiace. [Gen. -iei, var. fibrilațiune s.f. / < fr. fibrillation].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu fibrilație
ORIPILÁȚIE s. f. reacție nervoasă cauzată de frică, de repulsie, care face să se zbârlească părul. (< fr. horripilation) Vezi definitia »
OSTEOPATÍE s. f. denumire generică a bolilor sistemului osos. (< fr. ostéopathie) Vezi definitia »
MONOMAHÍE s.f. Luptă între doi oameni; duel prevăzut de legile medievale ca probă judiciară. [Gen. -iei. / < fr. monomachie, cf. gr. monos – unic, mache – luptă]. Vezi definitia »
ACLUOFOBÍE s. f. teamă patologică de întuneric. (< engl. achluophobia) Vezi definitia »
ENCICLOPEDÍE s.f. 1. Tip de lucrare lexicografică de mare întindere, care cuprinde cunoștințe amănunțite dintr-un singur domeniu sau din toate domeniile. 2. (Fig.) Operă importantă care cuprinde cunoștințele de bază dintr-un anumit domeniu. ♦ Ansamblul cunoștințelor omenești organizate metodic. ♦ Numele unui celebru dicționar publicat între 1751 și 1772 de către învățații francezi Diderot și D'Alembert. [Gen. -iei. / < fr. encyclopédie, cf. gr. en – în, kyklos – cerc, paideia – educație]. Vezi definitia »