Definita cuvantului bănui
BĂNUÍ, bănuiesc, vb. IV. 1. Tranz. A presupune; a presimți; a întrevedea o anumită situație, o anumită soluție etc. 2. Tranz. A considera pe cineva drept autor al unei fapte (rele); a suspecta. 3. Intranz. (Reg.) A se supăra pe cineva; a-i face mustrări. 4. Intranz. (Reg.) A regreta, a se căi. – Din magh. bánni.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu bănui
ACIUÍ vb. IV. v. aciua. Vezi definitia »
înjerdăluí (-uésc, -ít), vb. refl. – A se însănătoși, a-și reveni, a se restabili. Mag. serdül- „a crește” (Drăganu, Dacor., VII, 135). Vezi definitia »
crămăluí, crămăluiésc, vb. IV refl. (reg.) 1. a se zbate, a se agita, a se munci, a se trudi. 2. a se tângui, a se văita, a se văicări, a se căina. Vezi definitia »
DESTĂINUÍ, destăinuiesc, vb. IV. 1. Tranz. A spune cuiva, a da la iveală o taină, un gând ascuns; a mărturisi, a divulga. 2. Refl. A-și da pe față gândurile sau sentimentele. ♦ Fig. A se da pe față, a ieși la iveală; a se trăda. [Prez. ind. și: destắinui] – Des1- + tăinui. Vezi definitia »
ciristuí pers. 3 sg. ciristuiéște, vb. IV (reg.) a se vindeca. Vezi definitia »