EXPRESIONÍSM s.n. Mișcare literară și artistică modernă apărută la începutul sec. XX caracterizată prin tendința exagerată de a pune în lumină viața interioară (stări de spaimă, de durere, de uimire, de exacerbare a sentimentelor) în dauna lumii din afară și a impresiilor lăsate de aceasta. [Pron. -si-o-. / < fr. expressionnisme]. Vezi definitia »

POLITONALÍSM s. n. Combinație simultană de elemente melodice care aparțin unor tonalități diferite; politonalitate. – Din fr. polytonalisme. Vezi definitia »

PEDANTÍSM s. n. pedanterie. (< fr. pédantisme) Vezi definitia »

ECOLOGÍSM s. n. teorie și practică ce subliniază importanța problemelor ecologice; mișcare pentru ocrotirea mediului ambiant. (< fr. écologisme) Vezi definitia »

ATAVÍSM s. n. Apariție la un descendent animal sau vegetal a unor particularități (fizice sau psihice) proprii ascendenților îndepărtați. – Din fr. atavisme. Vezi definitia »