PSIHOMOTÓR, -OÁRE adj. referitor la funcțiile motrice prin activitatea nervoasă superioară. ♦ centru ~ = regiune a scoarței cerebrale care intră în acțiune sub influența unei excitări nervoase, ca răspuns la un stimul fizic. (< fr. psychomoteur) Vezi definitia »

COR s. n. I. 1. (în teatrul antic) grup de personaje care participa ca un personaj unic în desfășurarea acțiunii unei opere dramatice, dansând și cântând versuri. 2. ansamblu de cântăreți care execută împreună muzică vocală. ◊ (fig.) grup, mulțime. 3. compoziție muzicală destinată a fi cântată de un cor (2). II. ansamblul navelor, centrală și laterale, ale unei biserici (catolice). (< lat. chorus, gr. khoros, it. coro) Vezi definitia »

ATOATEVĂZĂTÓR, -OÁRE adj. v. atotvăzător. Vezi definitia »

ASIMILÁTOR, asimilatori, s. m. Persoană care urmărește asimilarea forțată a unui grup social sau național, a unei culturi etc. – Din asimila + suf. -tor. Vezi definitia »

LAPIDATÓR, -OÁRE s.m. și f. (Liv.) Cel care lapidează. [Cf. fr. lapidateur]. Vezi definitia »