CRENGÚȚĂ, crenguțe, s. f. Diminutiv al lui creangă; crenguliță, crengurea. – Creangă + suf. -uță. Vezi definitia »

MANIVÉLĂ s.f. Mâner de lemn sau de fier (încovoiat astfel încât să formeze de două ori câte un unghi drept) care servește la mânuirea unui mecanism, la transformarea unei mișcări de rotație într-o mișcare rectilinie etc. [< fr. manivelle]. Vezi definitia »

IZOTÁHĂ s.f. (Geol.) Linie care unește punctele unui curs de apă unde apa are aceeași viteză. [Var. isotahă s.f. / cf. germ. Isotache, fr. isotache]. Vezi definitia »

ENCHIMÓZĂ s.f. Răspândire de sânge în vasele din piele, fără să fi fost provocată de o lovitură exterioară. [< fr. enchymose, cf. gr. enchymosis]. Vezi definitia »

sfădulíță, sfădulíțe, s.f. (înv.) sfadă, ceartă mică. Vezi definitia »