BORD, borduri, s. n. Marginea din stânga sau cea din dreapta a punții unei ambarcații (mari). ◊ Jurnal de bord = registru în care se înregistrează toate evenimentele importante petrecute în cursul călătoriei unei ambarcații sau a unui avion. ◊ Loc. adv. Pe (sau la) bord = în ambarcație; p. anal. în avion. ◊ Expr. A arunca peste bord = a renunța la ceva ca nefiind de folos. – Din fr. bord. Vezi definitia »

RACÓRD s.n. Legătură; contact (între părțile unei lucrări, ale unei instalații etc.). V. branșament. ♦ Tub flexibil, țeavă de legătură între două țevi. ♦ Porțiune dintr-un circuit electric care leagă un aparat, o instalație etc. cu rețeaua electrică de distribuție. ♦ (Cinem.) Legătură între două secvențe de film, între două benzi de sunet. [Pl. -duri. / < fr. raccord]. Vezi definitia »

BOUCHARD [bușár], Charles Jacques (1837-1915), fiziolog francez. Prof. univ. la Paris. A descoperit că insuficiența musculaturii stomacului este cauza dilatării lui (boala B.); a stabilit raportul dintre cantitatea de urină și cea totală a substanțelor solide din ea (coeficientul B.). M. de onoare al Acad. Române (1911). Vezi definitia »

FARD s.n. Produs cosmetic pentru colorat fața, ochii și buzele. [< fr. fard]. Vezi definitia »

durd (dúrdă), adj. – Rotofei, rotund. Mag. durda (Cihac, II, 105; Iordan, BF, VII, 252). Cuvînt rar. – Der. durdă, s. f. (femeie dolofană; buzdugan; pușcă); durduliu, adj. (rotofei). – Cf. durduca. Vezi definitia »