GLOSÉM, gloseme, s. n. (Lingv.) Nume dat în teoria glosematică unității minimale a limbii. – Din fr. glossème. Vezi definitia »

MORFONÉM s.n. Fonem cu funcțiune morfologică. [< fr. morphonème]. Vezi definitia »

CREM adj.invar. Alb-gălbui. [< fr. crème]. Vezi definitia »

EMFIZÉM s. n. umflătură produsă prin infiltrarea aerului în țesuturi. ♦ ~ pulmonar = dilatarea bronhiolelor respiratorii și a alveolelor pulmonare, provocată de pierderea elasticității țesutului. (< fr. emphysème, gr. emphysema) Vezi definitia »

SCLERÉM s.n. (Med.) Sclerodermie difuză. [< fr. sclérème, cf. gr. sklerema – întărire a țesuturilor]. Vezi definitia »