LEȘIÉTIC, -Ă, leșietici, -ce, adj. Cu gust sau cu miros (neplăcut) de leșie, ca leșia; leșios. – V. sălciu. ♦ Fig. Cenușiu, întunecat, mohorât. Cer leșietic. [Pr.: -și-e-. = Var.: leșiátic, -ă, adj.] – Leșie + suf. -etic. Vezi definitia »

BRONȘÍTIC, -Ă adj., s.m. și f. (Suferind) de bronșită. [< fr. bronchitique]. Vezi definitia »

LEUCOTÓXIC, -Ă adj., s.n. (Substanță) care distruge leucocitele. [< fr. leucotoxique]. Vezi definitia »

PITAGORÉIC, -Ă adj. Referitor la Pitagora, la pitagorism, propriu pitagorismului. // s.m. și f. Adept al pitagorismului; pitagorician. [Pron. -re-ic. / cf. it. pitagoreo, germ. pithagoreisch, lat. pythagoreus]. Vezi definitia »

STILÍSTIC, -Ă, stilistici, -ce, adj., s. f. 1. Care ține de stil (I 1), privitor la stil; privitor la mijloacele de exprimare afectivă, la caracterul afectiv al expresiei. 2. S. f. Disciplină care studiază mijloacele de exprimare ale unei colectivități, ale unui domeniu de activitate, ale unui scriitor din punctul de vedere al conținutului lor afectiv, al expresivității sau din punctul de vedere al calităților și normelor lor. – Din fr. stylistique. Vezi definitia »