Definita cuvantului fiziocrație
FIZIOCRAȚÍE s.f. Orientare, cu precădere economică, apărută în sec. XVIII în Franța, care contestă intervenția statului în economie, susținând că în societatea umană există o „ordine naturală” care se impune prin evidență și este opusă ordinii artificiale creată prin voința oamenilor; fiziocratism. [Pron. -zi-o-, gen. -iei. / < fr. physiocratie].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu fiziocrație
săbioáie, săbioáie, s.f. (înv.) sabie mare, săbioi. Vezi definitia »
GALAXÍE s.f. Fiecare dintre sistemele de aștri din univers; (p. restr.) Calea laptelui. [Gen. -iei. / < fr. galaxie, cf. gr. galaxias < gala – lapte]. Vezi definitia »
SINÍE, sinii, s. f. 1. Tavă mare și rotundă de metal, întrebuințată mai ales pentru copt plăcinte și prăjituri. 2. (Pop.) Masă țărănească joasă, rotundă, cu trei picioare. – Din tc. sini, bg. sinija. Vezi definitia »
SUSTENTÁȚIE s.f. Proprietate a unui corp de a se menține la un anumit nivel în masa unui fluid; susținere. ♦ (Av.) Forța verticală care împinge în sus o aeronavă. [Gen. -iei, var. sustentațiune s.f. / cf. fr. sustentation]. Vezi definitia »
MENINGOPATÍE s.f. (Med.) Denumire generică dată afecțiunilor meningelor. [Gen. -iei. / < fr. méningopathie, cf. gr. meninx – membrană, pathos – boală]. Vezi definitia »