șáfer (-ri), s. m. – 1. (Înv.) Samsar, intermediar. – 2. (Mold.) Proxenet, pungaș. – Var. șafăr, șofar, schifar, șufăr. Germ. Schaffer „realizator”, prin intermediul pol. szafar, rut., rus. šafer (Cihac, II, 383; Tikin; Sanzewitsch 209; Panaitescu, Influența polonă, 42) sau al mag. sáfár (Gáldi, Dict., 158). Cum acest cuvînt se aplică de obicei evreilor, este posibil să se fi contaminat cu ebr. šafer „cartea (legii)”. – Der. șufări, vb. (a fura, a șterpeli). Vezi definitia »

BÜCHNER [bühnər], Georg (1813-1837), dramaturg și publicist german. Drame romantice, cu caracter revoluționar, care anunță teatrul naturalist („Moartea lui Danton”, „Woyzeck”). Vezi definitia »

GÚLER, gulere, s. n. 1. Parte a unor obiecte de îmbrăcăminte care acoperă de jur împrejur gâtul sau cu care se termină o haină la gât. ◊ Expr. A lua (sau a apuca) (pe cineva) de guler = a) a prinde, a duce etc. (pe cineva) cu forța; b) a cere cuiva socoteală pentru cele făcute. ♦ Fâșie de pânză, de obicei scrobită, care se pune în jurul gâtului (la bărbați), prinzându-se (cu butoni, nasturi) de cămașă. 2. Spumă care se formează la gura paharului de bere. 3. Porțiune dintr-o piesă cilindrică, conică etc. cu diametrul mai mare decât restul piesei. – Din magh. gallér. Vezi definitia »

BALADÉR, baladere, s. n. Bucată de piele care umple golul de sub călcâi, la încălțăminte. – Din germ. Bandleder. Vezi definitia »

ROMANCIÉR, -Ă s.m. și f. Autor de romane. [Pron. -ci-er, var. (înv.) romanțier s.m.f. / < fr. romancier]. Vezi definitia »