BIUNIVÓC, -Ă adj. Care are corespondență unică în ambele sensuri, fiind lipsit de echivoc, de univocitate. ◊ (Mat.) Corespondență biunivocă = corespondență între elementele a două mulțimi, astfel încât elementele uneia dintre ele să corespundă univoc elementelor celeilalte și invers. [< fr. biunivoque]. Vezi definitia »

CRIOȘÓC, crioșocuri, s. n. (Med.) Șoc (2) la frig. [Pr.: cri-o-] – Crio[terapie] + șoc. Vezi definitia »

tindóc s.n. (reg.) tindă mică. Vezi definitia »

ESCRÓC, -OÁCĂ s.m. și f. Pungaș, șarlatan. [< fr. escroc]. Vezi definitia »

CAZACIÓC s.n. Dans ucrainean care se joacă într-un tempo accelerat progresiv; melodia acestui dans. [< rus. kazaciok]. Vezi definitia »