a face volta expr. (cart.) a trișa amestecând normal cărțile, dar păstrând deasupra sau dedesubt o formație, cunoscută doar de cel care dă cărțile, introdusă în joc la schimbarea cărților. Vezi definitia »

STRĂMUTÁ, strămút, vb. I. 1. Refl. și tranz. A (se) muta în alt loc, în altă parte; a(-și) schimba locul, sediul, locuința. ◊ Expr. (Refl.) A se strămuta de aici (sau din viață) = a muri. (Tranz.; fam.) A strămuta (cuiva) fălcile (sau căpriorii) = a lovi (pe cineva) cu putere în obraz. A-și strămuta fălcile = a căsca mult, tare. 2. Tranz. (Înv.) A-și schimba gândurile, hotărârile, sentimentele; a reveni. 3. Tranz. (Pop.) A preface, a transforma. – Lat. *extramutare (= transmutare). Vezi definitia »

redactá (redactéz, redactát), vb. – A compune, a elabora. Format după lat. redactum, ca și contracta după contractum, cf. sp. redactar. Este dubletul lui redija, vb., din fr. rédiger. – Der. redactor, s. m.; redacți(un)e, s. f. Vezi definitia »

COMPARTIMENTÁ vb. I. tr. A împărți un spațiu în compartimente. [< fr. compartimenter]. Vezi definitia »

CONCERTÁ, concertez, vb. I. Intranz. 1. A da un concert (1). 2. (Mai ales despre șefi de state, diplomați etc.) A se consulta, a schimba puncte de vedere pentru a cădea de acord asupra unui proiect comun, pentru a lua o atitudine, o măsură (politică) comună. – Din it. concertare. Vezi definitia »