ȚAP, țapi, s. m. 1. Masculul caprei domestice, al caprei negre și al căprioarei. ◊ Țap ispășitor = a) (în Biblie) țap (1) pe care marele preot îl încărca la sărbătorirea ispășirii cu toate păcatele neamului lui Israel și care era apoi alungat în deșert; b) fig. persoană asupra căreia se aruncă vina pentru greșelile altora. ◊ Expr. A sta ca un țap logodit = a sta țeapăn, prostit, aiurit. 2. Pahar special de bere, cu toartă, având capacitatea de 300 ml; conținutul unui astfel de pahar. 3. (Art.) Numele unei constelații în care intră Soarele la solstițiul de iarnă. – Cf. alb. cap, cjap, scr. cap. Vezi definitia »

a-și face de cap expr. 1. a acționa exagerat de voluntarist. 2. a face prostii. 3. a face pe nebunul. Vezi definitia »

SLAP s.n. (Muz.) Efect sonor obținut prin pocnirea coardelor contrabasului de gâtul instrumentului. [Pron. slep. / < engl. to slap – a plesni]. Vezi definitia »

NAHLÁP, nahlapi, s. m. (Reg.) Val sau vârtej (mare) făcut de o apă curgătoare. – Et. nec. Vezi definitia »

VARICÁP s. n. varactor. (< fr. varicap) Vezi definitia »