bermúdă s. f., g.-d. art. bermúdei; pl. bermúde Vezi definitia »

PĂSTRUGÁRNIȚĂ, păstrugarnițe, s. f. Plasă specială formată din două rețele, dintre care una mai deasă, folosită pentru pescuitul cegii și păstrugii. – Păstrugă + suf. -arniță. Vezi definitia »

TÁINĂ, taine, s. f. 1. Ceea ce este neînțeles, nedescoperit, nepătruns de mintea omenească; mister. ♦ Minune, miracol; poveste minunată. 2. Secret. ◊ Loc. adj. si adv. (Înv.) De taină = intim, particular. (În religia creștină) Cina cea de taină = masa luată de Hristos cu apostolii săi, în seara dinaintea răstignirii. (Expr.) A sta de taină = a întreține o conversație cu caracter intim. ◊ Loc. adv. În taină = pe ascuns, secret; discret. 3. Fig. Loc ascuns, tăinuit; ascunzătoare, tainiță. 4. (Bis.; în sintagma) Sfintele taine sau cele șapte taine = cele șapte ritualuri sau acte de cult din religia creștină (botezul, căsătoria, spovedania, mirul, împărtășania, hirotonia și maslul), prin care credincioșii consideră că li se transmite harul divin. – Din sl. tajna. Vezi definitia »

ETNOBOTÁNICĂ s.f. – V. etnobotanic (1) [DEX'98] Vezi definitia »

MACÁMĂ, macame, s. f. (Rar) Gen literar arab în care versurile alternează cu proza ritmată. – Din germ. Makame. Vezi definitia »