NERVURÁȚIE s.f. ♦ (Liv.) Ansamblu de nervuri; mod de dispunere a nervurilor. ♦ (Constr.) Ansamblu de nervuri al scheletului de rezistență al unei construcții. [Gen. -iei. / < fr. nervuration]. Vezi definitia »

richiabié, richiabiéle, s.f. (înv.) dare anuală trimisă de Principatele Române sultanului pentru chetuielile richiabului. Vezi definitia »

PENOLOGÍE s. f. știință care se ocupă cu studiul pedepselor ce sancționează infracțiunile penale și cu aplicarea lor. (< fr. pénologie) Vezi definitia »

PURIFICÁȚIE s.f. Purificare. [Gen. -iei, var. purificațiune s.f. / < fr. purification]. Vezi definitia »

TROMBOCITOPENÍE s. f. reducere a numărului de trombocite din sânge; trombopenie. (< fr. thrombocytopénie) Vezi definitia »