AMBIVALÉNȚĂ, ambivalențe, s. f. Existență concomitentă a două aspecte diferite. – Din fr. ambivalence. Vezi definitia »

APOCÓPĂ s.f. 1. Cădere a unui sunet, a unei silabe sau a unui grup de silabe de la sfârșitul unui cuvânt. 2. Fractură în care o parte a osului este pierdută. [< fr. apocope, cf. lat. apocopa, gr. apokope < apo – afară, koptein – a tăia]. Vezi definitia »

GERUIÁLĂ, geruieli, s. f. Frig mare (specific iernii). ♦ (Pop.; concr.) Promoroacă, chiciură. [Pr.: -ru-ia-]- Gerui + suf. -eală. Vezi definitia »

BRIOFÍTĂ, briofite, s. f. (La pl.) Încrengătură de plante cu corpul redus la un tal sau diferențiat în tulpini și frunze, răspândite de obicei în locuri umede; (și la sg.) plantă care face parte din această încrengătură. [Pr.: bri-o-] – Din fr. bryophytea. Vezi definitia »

girafă, girafe s. f. persoană înaltă și slabă. Vezi definitia »