SUFLÁRE, suflări, s. f. 1. Acțiunea de a sufla și rezultatul ei. ♦ Aerul respirat; Fig. faptul de a trăi, de a exista. ◊ Loc. adv. Într – o suflare = într-o clipă, foarte repede. ◊ Expr. Fără (de) suflare = a) cu respirația oprită (ca urmare a unei stări psihice sau fizice neobișnuite), foarte uimit, speriat etc.; b) fără viață, mort. A-și da suflarea (de pe urmă) = a muri. 2. Ființă, viețuitoare; p. ext. oameni, lume, popor. 3. Adiere de vânt. – V. sufla. Vezi definitia »

DEZVĂLUÍRE, dezvăluiri, s. f. Acțiunea de a (se) dezvălui și rezultatul ei; ceea ce (se) dezvăluie; destăinuire. – V. dezvălui. Vezi definitia »

CLIMATIZÁRE s.f. 1. Realizarea într-un spațiu a unei atmosfere la o temperatură și umiditate potrivite. 2. Ansamblu de măsuri prin care un aparat sau o mașină sunt aduse în stare de a putea funcționa într-o regiune cu o anumită climă. [< climatiza, după fr. climatisation]. Vezi definitia »

SEMNALÁRE s.f. Acțiunea de a semnala și rezultatul ei. [< semnala]. Vezi definitia »

DEPRIVÁRE s. f. (psih.) situație clinică sau experimentală în care bolnavul întrerupe contactele senzoriale cu mediul ambiant. (după engl. deprivation) Vezi definitia »