RASEUR [-SÖR] s.m. animal reproducător ai cărui descendenți prezintă caracterele rasei. (< fr. raceur) Vezi definitia »

PLESIOZÁUR s.m. Reptilă marină fosilă din era mezozoică, cu gâtul lung și cu membrele în formă de vâsle. [Pron. -si-o-. / < fr. plésiosaure, cf. lat. plesiosaurus < gr. plesios – aproape, sauros – șopârlă]. Vezi definitia »

împrejúr adv. – În jur, în locul înconjurător. De la jur, prin intermediul unei forme înv. prejur, compusă cu prep. pre. Adăugarea pref. în- este modernă; prejur este forma curentă în sec. XVI-XVII. După DAR, împrejur, a rezultat din încrucișarea lui în jur cu pre jur. Uzuri speciale: a lua împrejur, a dojeni; a tăia împrejur, a circumcide. Cf. Moser 427. Der. împrejuraș (var. împrejurean), s. m. (înv., vecin); împrejurime, s. f. (locul dimprejur); prejur-gură, s. n. (înv., răscroială, tăietură), ca gr. περιστόμιον; împrejur-stare, s. f. (înv., circumstanță), ca lat. circumstantia; împrejura, vb. (a înconjura, a împrejmui; a încinge), der. normal, ca împreună › împreuna (după Densusianu, Hlr., 170; Pușcariu 791; Candrea-Dens., 926 și DAR, din lat. pop. pergyrāre); împrejurare, s. f. (circumstanță; înv., împrejur); desprejura, vb. (a descinde, a desprinde). Vezi definitia »

silúr (-ri), s. m. – Plantă (Euphrasia stricta). Origine necunoscută. Vezi definitia »

–ZAUR Element secund de compunere savantă cu semnificația „reptilă”. [Var. -saur. / < fr. -saure, cf. gr. sauros]. Vezi definitia »