Definita cuvantului furură
FURÚRĂ s.f. 1. (Constr.) Placă de lemn sau de metal destinată umplerii golurilor dintre elementele de construcție. 2. Bucată de blană din mai multe piei, folosită drept căptușeală la paltoane; misadă. [< fr. fourrure].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu furură
prislúgă (prislúgi), s. f. – Fitil. Sl. (bg.) prislužiti „a servi” și „a aprinde” (Cihac, II, 293), cf. slugă. În Trans. Vezi definitia »
SPATÚLĂ, spatule, s. f. Mică unealtă în formă de lopățică, folosită în sculptură, farmacie etc. pentru a lua, a amesteca și a întinde diferite substanțe pulverulente sau vâscoase. [Acc. și: spátulă] – Din fr. spatule. Vezi definitia »
CORONARÍTĂ s. f. inflamație a arterelor coronare. (< fr. coronarite) Vezi definitia »
ANFILÁDĂ, anfilade, s. f. Șir de clădiri, de portice sau de colonade care se succed în linie dreaptă. ◊ Tragere de anfiladă = tragere în ținte înșirate perpendicular sau oblic față de frontul de tragere. – Din. fr. enfilade. Vezi definitia »
BURNIȚEÁLĂ, burnițeli, s. f. Bură. – Burniță + suf. -eală. Vezi definitia »