DIARTRÓZĂ, diartroze. s. f. (Anat.) Articulație mobilă dintre oase. [Pr.: di-ar-] – Din fr. diarthrose. Vezi definitia »

MARGARÍNĂ s. f. Produs alimentar asemănător cu untul, obținut prin emulsionarea unor grăsimi vegetale sau animale cu apă sau cu lapte smântânit. – Din fr. margarine. Vezi definitia »

FRAGRÁNȚĂ s.f. (Liv.) Miros plăcut. [< fr. fragrance, it. fragranza]. Vezi definitia »

SÚTĂ, sute, num. card., s. f. 1. Num. card. (Adesea cu valoare substantivală sau adjectivală) Numărul care în numărătoare are locul între nouăzeci și nouă și o sută unu și care se indică prin cifrele 100 și C. ◊ Loc. adj. La sută = (despre dobânzi, procente) corespunzător, proporțional unei sume de o sută de lei sau unei cantități de o sută de unități. ◊ Loc. adv. Sută la (sau în) sută = complet, în întregime, deplin; p. ext. sigur, fără îndoială. ◊ Expr. Sute și mii sau mii și sute sau o sută și-o mie sau sute (și sute) de... = număr mare, nedeterminat. ◊ (Cu valoare de num. ord.) Rândul o sută 2. S. f. Cifră care marchează numărul dintre nouăzeci și nouă și o sută unu. ♦ Bancnotă de o sută de lei. ◊ Expr. Unde s-a dus mia, ducă-se și suta = unde s-a făcut o cheltuială mare, poate să se facă și una mică. – Et. nec. Vezi definitia »

véveriță (-țe), s. f. – Mic mamifer rozător care trăiește pe arbori (Sciurus vulgaris). – Mr. virviriță, megl. ververiță. Sl. vĕverica (Cihac, II, 454; Conev 56), cf. bg. ververica, sb. vjeverica, slov. vèverica, rus. veverica, ngr. βερβερίτσα (Meyer, Neugr. St., II, 18). Vezi definitia »