BOLOMÉTRU s.n. Instrument foarte sensibil pentru măsurarea intensității radiațiilor electromagnetice, în special a celor din domeniul infraroșu. [< fr. bolomètre]. Vezi definitia »

FOTOELASTICIMÉTRU, fotoelasticimetre, s. n. (Fiz.) Aparat folosit în fotoelasticimetrie. [Pr.: -to-e-] – Din fr. photoélasticimètre. Vezi definitia »

TÁRTRU, tartruri, s. n. 1. Sediment care se depune pe pereții butoaielor cu vin nou; tirighie. 2. Substanță calcaroasă de culoare gălbuie sau negricioasă, care se depune uneori pe coroana dinților. – Fr. tartre. Vezi definitia »

ECLIMÉTRU s.n. (Astr.) Instrument pentru măsurarea unghiurilor verticale (de pantă sau zenitale). [< fr. éclimètre, cf. gr. klinein – a înclina, metron – măsură]. Vezi definitia »

BIOMÉTRU s. n. denumire generică pentru instrumentele de măsurare a stării de sănătate. (< fr. biomètre) Vezi definitia »