ȘPÁCLU, șpacluri, s. n. Unealtă formată dintr-o lamă triunghiulară de oțel cu mâner de lemn, folosită la netezit sau la răzuit tencuiala, chitul etc. – Din germ. Spachtel. Vezi definitia »

CÁBLU s. n. 1. împletitură de fire, vegetale, sau metalice, pentru susținere ori tracțiune. 2. conductă electrică dintr-un mănunchi de fire metalice învelite într-un strat izolant. (< fr. câble, engl. cable) Vezi definitia »

distrus.Exemplu „te fac bardaf”=te fac praf, te distrug Vezi definitia »

DEBÁCLU, debacluri, s. n. Rupere și pornire a gheții prinse între malurile unui curs de apă; zăpor. – Din fr. débâcle. Vezi definitia »

MOTOCÍCLU, motocicluri, s. n. 1. Autovehicul cu trei roți (mai rar, cu două) care are ghidonul fixat pe roata directoare din față. 2. (Înv.) Motocicletă. – Din fr. motocycle. Vezi definitia »