Definita cuvantului ventricul
VENTRÍCUL s.n. (Anat.) 1. Fiecare dintre cele două cavități inferioare ale inimii sau cavitățile creierului. 2. Cavitate internă de forma unui stomac; gaster. [Pl. -le, (s.m.) -li. / < fr. ventricule, cf. lat. ventriculus < venter – pântece].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu ventricul
TENTÁCUL, tentacule, s. n. Fiecare dintre apendicele mobile, nearticulate, musculoase și sensibile ale unor animale (acvatice), care servește la pipăit, la apucat prada și uneori la deplasare. – Din fr. tentacule, lat. tentaculum. Vezi definitia »
iubitelul meu Vezi definitia »
FURÚNCUL s. n. inflamație purulentă locală a pielii; buboi. (< lat. furunculus, după fr. furoncle) Vezi definitia »
Organul genital al barbatului. Vezi definitia »
Procesul neurofiziologic aflat la baza memorarii care consta din anumite modificari de natura biochimica ale unor substante organice ... Vezi definitia »