DEÓNTIC, -Ă I. adj. referitor la deontică; necesar, obli-gatoriu. II. s. f. disciplină care studiază aspectele logice și structurale ale formelor de gândire normative și imperative, precum și ale sistemelor de norme și obligații morale. (< germ. deontisch, /II/ Deontik) Vezi definitia »

eteric Vezi definitia »

MICROCLIMÁTIC, -Ă adj. Referitor la microclimat. [< fr. microclimatique]. Vezi definitia »

ASCÍTIC, -Ă adj., s. m. f. (suferind) de ascită. (< fr. ascitique) Vezi definitia »

POLÉMIC, -Ă, polemici, -ce, s. f., adj. 1. S. f. Discuție în contradictoriu, controversă pe o temă literară, științifică, politică etc. 2. Adj. Care ține de polemică (1), cu tendință de polemică, privitor la polemică; critic, combativ, contradictoriu. – Din fr. polémique. Vezi definitia »