VÍLĂ s.f. 1. Reședință rurală în Imperiul roman sau în evul mediu. 2. Casă elegantă înconjurată de grădină. [< fr. villa, it., lat. villa]. Vezi definitia »

CEPUȘOÁRĂ, cepușoare, s. f. Diminutiv al lui ceapă. [Var.: cepișoáră, cepșoáră s. f.] – Ceapă + suf. -ușoară. Vezi definitia »

Doctrină filozofică ce subordonează intreaga realitate categoriei frumosului. – Din fr. pancalisme. Vezi definitia »

HÂRJÂITÚRĂ, hârjâituri, s. f. V. hârșâitură. Vezi definitia »

SFORICÍCĂ, sforicele, s. f. Diminutiv al lui sfoară; sforișoară. – Sfoară + suf. -icică. Vezi definitia »