OHMMÉTRU s.n. Instrument cu care se măsoară rezistența electrică. [Pron. om-me-. / cf. fr. ohmmètre]. Vezi definitia »

CURENTOMÉTRU s.n. (Hidr.) Dispozitiv pentru determinarea vitezei curentului. [Cf. fr. courantomètre]. Vezi definitia »

REVERBEROMÉTRU s.n. Aparat pentru măsurarea timpului de reverberație. [< fr. réverbéromètre]. Vezi definitia »

ȘÁNCRU, șancre, s. n. Ulcerație a mucoasei sau a pielii, apărută la locul de pătrundere în organism a unor germeni infecțioși. – Din fr. chancre. Vezi definitia »

GAZOMÉTRU s. n. 1. aparat pentru măsurarea contității de gaze care străbat o conductă. 2. rezervor pentru înmagazinarea și distribuirea gazelor sub presiune constantă. (< fr. gazomètre) Vezi definitia »