MECÁNIC, -Ă adj. 1. Acționat de o mașină sau de un mecanism. 2. Referitor la mecanică (2) [în DN]. 3. (Despre o acțiune, un gest) Făcut automat; reflex, mașinal. // s.m. Lucrător specialist în lucrări de mecanică, în reparații de mașini, de instalații etc. ♦ Conducător al unei locomotive. [Var. mehanic, -ă adj. / cf. fr. mécanique, germ. Mechanik, lat. mechanicus, gr. mechanikos]. Vezi definitia »

VIDEOMAGNÉTIC, -Ă, videomagnetici, -ce, adj. Referitor la înregistrarea imaginii pe bandă magnetică. [Pr.: -de-o-] – Din fr. vidéomagnetique. Vezi definitia »

REOLÓGIC, -Ă, reologici, -ce, adj. Care aparține reologiei, privitor la reologie. [Pr.: re-o-] – Din reologie. Vezi definitia »

TEHNOLÓGIC, -Ă, tehnologici, -ce, adj. Care se referă la tehnologie, care ține de tehnologie; de tehnologie. – Din fr. technologique. Vezi definitia »

PITAGORÉIC, -Ă adj. Referitor la Pitagora, la pitagorism, propriu pitagorismului. // s.m. și f. Adept al pitagorismului; pitagorician. [Pron. -re-ic. / cf. it. pitagoreo, germ. pithagoreisch, lat. pythagoreus]. Vezi definitia »