BOCHUM [bócum], oraș în V Germaniei (Renania de Nord-Westfalia), în conurbația Ruhr: 389,1 mii loc. (1988). Expl. de huilă. Metalurgie; ind. chimică și constr. de mașini (uzinele „Opel”), echipament electric. Nod de comunicații. Universitate. Biserică (1599). Fundat în 1041. Vezi definitia »

CONCLÚSUM s. n. decizie a anumitor adunări (diete germanice etc.). ◊ notă rezumând dezbateri diplomatice. (< lat. conclusum) Vezi definitia »

hugiúm, hugiúmuri, s.n. (înv.) năvală, asalt, atac. Vezi definitia »

LACÓNICUM s.n. Parte a termelor romane unde se făceau băi de aburi. [< lat. laconicum]. Vezi definitia »

PARAFÚM s.n. Dispozitiv așezat la podurile metalice care traversează liniile de cale ferată pentru a le feri de eroziunea gazelor degajate de locomotivele cu abur. [< para- + fum, după fr. para-fumée]. Vezi definitia »