PREPONDERÉNT, -Ă, preponderenți, -te, adj. Care întrece, domină în cantitate, în greutate; superior ca importanță, ca valoare; precumpănitor, dominant. [Var.: preponderánt, -ă adj.] – Din fr. prépondérant. Vezi definitia »

VEXÁNT, -Ă adj. vexatoriu. (< fr. vexant) Vezi definitia »

AVẤNT, avânturi, s. n. 1. Vioiciune, energie în mișcări. ◊ Expr. A-și lua avânt = a se pregăti pentru o săritură; a se avânta. 2. Însuflețire, elan. ◊ Expr. A-i tăia cuiva avântul = a descuraja pe cineva. 3. Dezvoltare însuflețită, progres mare. ◊ Expr. A lua avânt = a se dezvolta rapid. – Postverbal al lui avânta. Vezi definitia »

FLAGRÁNT, -Ă adj. evident, izbitor. ♦ ~ delict = delict descoperit în momentul sau îndată după făptuirea lui. (< fr. flagrant, lat. flagrans) Vezi definitia »

luminiscent Vezi definitia »