Definita cuvantului ghibelini
GHIBELÍNI s.m.pl. Partizani ai unei fracțiuni politice a nobilimii florentine, care la începutul sec. XIII au susținut candidatura lui Frederic al II-lea la tronul Imperiului german. ♦ Partizani italieni ai împăraților germani în lupta dintre biserică și statele italiene după sec. XII. [Sg. ghibelin < it. ghibellino].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu ghibelini
CEZIENI, com. în jud. Olt; 2.387 loc. (1991). Vezi definitia »
BELLINI, Vincenzo (1801-1835), compozitor italian. Maestru al melodiei, redate prin mijloacele balcantoului. Opere („Somnambula”, „Puritanii”, „Norma”). Vezi definitia »
CLĂNȚĂNÍ, clănțănesc, vb. IV. Intranz. 1. (Despre dinți) a se ciocni unul de altul cu zgomot și în mod ritmic (de frig, de frică etc.); (despre fălcile animalelor) a trosni (la vederea sau la devorarea prăzii). 2. A produce un zgomot caracteristic prin lovirea ritmică a unor obiecte de metal sau de sticlă. ♦ A apăsa repetat, cu violență și cu zgomot de clanța unei uși. 3. Fig. (Peior.) A vorbi mereu; a flecări. ♦ Refl. recipr. A se certa (ușor), a se ciorovăi. [Var.: (pop.) clențăní, clențení vb. IV.] – Clanț + suf. -ăni. Vezi definitia »
NAZARÉENI s. m. pl. 1. denumire dată de evrei primilor creștini. 2. adepți ai unei secte de fanatici creștini din Ungaria și SUA. 3. grup de pictori germani instalați la Roma la începutul sec. XIX, care se inspirau din idealismul naiv al primitivilor italieni. (< fr. nazaréens) Vezi definitia »
BRÎNCENI, com. în jud. Teleorman, pe Verdea; 3.307 loc. (1991). Vezi definitia »