ILÓT, iloți, s. m. 1. (În vechea Spartă) Persoană care nu avea nici un fel de drepturi cetățenești, cu o situație socială intermediară între omul liber și sclav, aparținând statului și putând fi împrumutată proprietarilor de pământ. ♦ Persoană exploatată, asuprită. 2. (Rar) Om degradat, decăzut. – Din fr. ilote. Vezi definitia »

rópot (rópote), s. n. – Răpăială, tropăială, bătaie din palme. – Mr. (a)roput. Sl. ropotŭ, rŭpŭtŭ (Cihac, II, 306; Conev 94); cf. slov., ceh., rus. ropot. – Der. ropoti, vb. (a păcăni, a țăcăni), din sl. rŭpŭtati; ropăi, vb. (a ropoti), rezultatul contaminării lui ropoti cu răpăi; ropotit (var. ropăit,ropăială, ropoteală), s. f. (ropot); ropotitor, adj. (sonor, care ropotește). Vezi definitia »

ALOZIGÓT s. m. homozigot al unei gene recesive. (< fr. allozygote) Vezi definitia »

COMPATRIÓT, -OÁTĂ s. m. f. persoană din aceeași țară, considerată în raport cu altcineva. (< fr. compatriote, lat. compatriota) Vezi definitia »

CARGOBÓT s.n. Navă de transport pentru mărfuri; cargou. [Pl. -turi. / < engl. cargoboat]. Vezi definitia »