RÁDIO s.n. 1. Instalație de transmitere și de recepție a sunetelor cu ajutorul undelor electromagnetice; aparatele de emisie și de recepție folosite în acest scop. 2. Sistemul de difuzare a programelor (artistice, culturale etc.) prin radio (1). 3. Instituție care dirijează problemele referitoare la radio (1, 2). [Pron. -di-o, art. radioul, pl. -ouri. / < fr., it. radio, germ. Radio]. Vezi definitia »

CRIO- elem. cri(o)-. Vezi definitia »

MIO²- elem. „mai mic, mai puțin”. (< fr. mio-, cf. gr. meion) Vezi definitia »

................ dati-o dumneavoastra asa cum trebuie. Fireste, in cazul in care,, intrun „ este un inlocuitor sau un omolog al lui,, intr-un ”. Dupa lungi discutii in contradictoriu cu cativa amici, in conditiile in care unii sustin existenta acestui cuvant iar altii o contrazic, facem apel la dvs in a ne edifica. Multumesc ! Vezi definitia »

ágio (-gio) s. n., art. agióul; pl. agióuri Vezi definitia »