CUVIÓS, -OÁSĂ, cuvioși, -oase. adj. 1. Cucernic, evlavios, pios. ♦ (Adesea substantivat) Titlu care se dă călugărilor și călugărițelor. ♦ (Substantivat: în religia creștină) Nume dat sfinților proveniți din călugări care nu au fost martiri. 2. (Înv.) Cuviincios (1). [Pr.: -vi-os] – Cuveni + suf. -os. Vezi definitia »

VIJELIÓS, -OÁSĂ, vijelioși, -oase, adj. 1. Cu vijelie; ca vijelia; năvalnic. ♦ Bătut de furtună, bântuit de vijelie. 2. Fig. Violent, impetuos, aprig. [Pr.: -li-os] – Vijelie + suf. -os. Vezi definitia »

NECUVIINCIÓS, -OÁSĂ, necuviincioși, -oase, adj. Care este lipsit de bună-cuviință de respect, de politețe; care nu este cuviincios; obraznic. – Ne- + cuviincios. Vezi definitia »

BRAZOS, fl. în S S.U.A. (Texas); lungime: 1.530 km. Izv. din Pod. Llano Estacado și se varsă în G. Mexic la Freeport. Navigabil 64-500 km în funcție de sezon. Irigații. Hidrocentrale. Vezi definitia »

GAVANÓS, gavanoase, s. n. (Reg.) Borcan (pentru dulceață); vas de lut smălțuit; oală (pentru vin). – Din tc. kavanoz. Vezi definitia »