LÓGOS, logosuri, s. n. 1. Termen folosit în filozofia materialistă antică pentru a denumi ordinea cosmică, rațiunea cosmică sau destinul, o ipostază a divinității, cuvântul divin. 2. (Ir. și fam.) Cuvântare, discurs. – Din ngr. lógos, fr. logos. Vezi definitia »

GELÓS, -OÁSĂ adj. 1. Stăpânit de gelozie; care manifestă gelozie. ♦ Care ține mult la ceva. 2. (Rar) Invidios, pizmaș. [< it. geloso]. Vezi definitia »

FASTUÓS, -OÁSĂ, fastuoși, -oase, adj. (Livr.) Plin de fast¹; măreț, splendid, bogat. [Pr.: -tu-os] – Din fr. fastueux, lat. fastuosus. Vezi definitia »

PAPILOMATÓS, -OÁSĂ adj. cu aspect de papilom. (< fr. papillomateux) Vezi definitia »

SPECTACULÓS, -OÁSĂ adj. Impresionant (prin fast, prin strălucire); frumos. [Cf. it. spettacoloso]. Vezi definitia »