EXPEDÍȚIE s. f. 1. expediere (1). 2. călătorie întreprinsă în vederea unor cercetări științifice sau pentru afaceri comerciale. 3. campanie militară în afara granițelor, în scop de cucerire, de pedepsire etc. (< fr. expédition, lat. expeditio) Vezi definitia »

HETEROCROMÍE, heterocromii, s. f. (Med.) Anomalie congenitală caracterizată prin colorarea diferită a irisurilor. – Din fr. hétérochromie. Vezi definitia »

NĂȘÍE s. f. Faptul de a fi naș² (la un botez, sau la o cununie); legătură de înrudire între naș² și fin; calitatea de naș². – Naș² + suf. -ie. Vezi definitia »

VENEPÚNCȚIE s. f. recoltare de sânge din lumenul unei vene cu ajutorul unui ac; puncție venoasă; venepunctură. (după engl. venepuncture) Vezi definitia »

protocatedríe s.f. (înv.) întâietate in rang. Vezi definitia »