DEMARCATÍV, -Ă adj. ca caracter de demarcație. (< fr. démarcatif) Vezi definitia »

EROZÍV, -Ă adj. Care roade, care provoacă o eroziune. [< fr. érosif]. Vezi definitia »

IMUNODEPRESÍV, -Ă adj., s. n. (medicament, tratament) care suprimă reacțiile imunologice ale organismului față de un antigen; imunodepresor; imunosupresiv. (< fr. immunodépressif) Vezi definitia »

ATRIBUTÍV, -Ă adj. cu funcție de atribut. ♦ propoziție ~ă = (și s. f.) = propoziție subordonată care îndeplinește funcția de atribut pe lângă un substantiv din regentă; propoziție relativă. (< fr. attributif) Vezi definitia »

SICATÍV, -Ă adj. (Despre uleiuri) Care se usucă repede. // s.m. Substanță care se adaugă uleiurilor vegetale, cernelii etc. pentru a le grăbi viteza de uscare. [Cf. fr. siccatif, lat. siccativus]. Vezi definitia »