CARBÓN s.n. Metaloid tetravalent care se găsește în natură sub formă de grafit, în cărbunii de pământ etc. ◊ Hârtie carbon = hârtie având pe una dintre fețe un strat subțire de substanță colorată, care permite copierea unui text, a unui desen etc. pe mai multe foi. [< fr. carbone, cf. lat. carbo – cărbune]. Vezi definitia »

DEUTERÓN, deuteroni, s. m. Nucleu al atomului de deuteriu, format dintr-un proton și un neutron. [Pr.: de-u-] – Din fr. deutéron. Vezi definitia »

SÍNE QUA NON loc. adj. (condiție) fără de care nu se poate; indispensabil, necesar. (< lat. /conditio/ sine qua non) Vezi definitia »

CANIÓN s. n. vale îngustă și adâncă, între doi pereți verticali, săpată de apa unui râu. (< fr., sp. cañon) Vezi definitia »

RIGAUDÓN / RIGODÓN s. n. vechi dans popular francez, de origine provensală, cu mișcare vioaie, plin de temperament, devenit din sec. XVII dans de bal; melodia corespunzătoare. (< fr. rigaudon, rigodon) Vezi definitia »